Mintea care nu iartă

             Cei mai mulţi dintre noi preferăm să evităm medicamentul despre care ştim cu siguranţă că poate avea efecte secundare nedorite. Din păcate, nu suntem la fel de selectivi şi cu gândurile noastre şi nu suntem conştienţi de efectele toxice pe care le pot avea acestea asupra organismelor noastre.

            Există o parte a conştiintei noastre care nu se identifică decât cu trupul şi cu personalitatea, aceasta numindu-se ego. Egoul este cel care ne şopteşte la urechi că nu vom putea găsi fericirea decât căutând în exteriorul nostru şi acumulând cât mai multe lucruri. El este cel care ne spune că fericirea noastră depinde de altcineva sau de altceva, iar atunci când lucrurile merg prost tot el e cel care ne învaţă să dăm vina pe altcineva.

            Egoul are propriile sisteme de convingeri, de credinţe, dar dacă dorim noi putem schimba aceste convingeri, sau le putem accepta. Cu cât ne vom amplifica discernământul , recunoscând gandurile datorate egoului temător, cu atât mai liberi vom fi să optăm pentru o viaţă plină de iubire si pace. Sistemul de convingeri al egoului este bazat pe teamă, vinovăţie si pe condamnare. Dacă am opta numai pentru principiile şi liniile sale directoare, am opta practic pentru o stare perpetuă de conflict si nu am mai cunoaşte vreodată pacea interioară si fericirea.

            Acesta fiind insuşi mecanismul de funcţionare al egoului, nu trebuie sa ne mire faptul că acesta nu crede in iertare. De fapt, el va face intotdeauna tot ce-i stă  în puteri pentru a ne convinge că nimeni din această lume nu merită sa fie iertat. Mai mult, va merge până acolo incât ne va spune că noi insine nu merităm sa fim iertaţi. Egoul se cramponează cu disperare de convingerea că nimeni nu trebuie iertat pentru greşelile sale.

            Pe de  altă parte, el este absolut convins că trebuie să ne apărăm in permanenţă de atacurile celor din jur. El ne transmite incontinuu acest mesaj, sub forma unor sentimente care nu pot fi recunoscute cu usurinţă. Egoul nostru interior se manifestă  prin acel sentiment care ne face sa credem ca ar fi nepotrivit sa iertăm pe cineva ale cărei acţiuni ne-au rănit sau ne-au ameninţat intr-un fel. Egoul ne aminteşte in permanenţă că in viaţa noastră există oameni care nu işi doresc nimic mai mult pe lume decât să ne rănească in fel şi chip, oameni care merită exclusiv mânia noastră, nicidecum iertarea.

            Peste toate, egoul e foarte viclean. El se pricepe de minune să işi aleagă martorii. Şi poţi fi sigur că îi va alege pe aceia care îi vor susţine pe de-a-ntregul părerile.

Un alt secret pe care ni-l ascunde este acela că, gândurile noastre lipsite de iertare creează în inima noastră un gol interior, un sentiment de pierdere şi de tristeţe care ne impiedică să ne trăim starea de pace interioară şi de iubire. Acel gol ne desparte de semenii noştrii şi de starea de unitate care ar trebui să ne caracterizeze. Egoul incearcă să ne convingă in permanenţă că Dumnezeu e veşnic mânios şi gata oricând să provoace moartea oamenilor prin tot felul de dezastre si nenorociri.

            Mintea incapabilă de iertare a egoului se campronează in permanenţă de gândurile de teamă, de suferinţă, de durere, de disperare, de griji şi de indoieli.

            Care sunt efectele secundare toxice ale gandurilor noastre? Efectele scecundare ale cultivării unor gânduri negative pot avea un impact devastator asupra bunăstării noastre fizice şi psihice. Prezint doar câteva din problemele fizice care pot fi asociate cu o minte incapabilă de iertare: 

            -Dureri de cap

            -Dureri de spate

            -Dureri de ceafă

            -Dureri de stomac si simptome asociate cu ulcerul

            -Depresia

            -Lipsa de energie

            -Anxietatea

            -Iritabilitatea

            -Tensiunile interioare

            -Insomnia şi incapacitatea de a te odihni

            -Frica lipsită de un motiv aparent

            -Nefericirea

            Care este cel mai puternic remediu pe care îl avem pentru vindecarea minţii si gândurilor negative?  IERTAREA.  Acesta este remediul atotputernic si miraculos care poate conduce la dispariţia tuturor acestor simptome.

Sunt gata să mă schimb

Sunt gata să mă schimb. Sunt gata să mă eliberez de credințe vechi și negative. Ele sunt gânduri care îmi stau în cale. Noile mele gânduri sunt constructive și mă împlinesc.

 Sunt pregătit(ă) să mă eliberez. Îi eliberez pe ceilalți să experimenteze orice are însemnătate pentru ei, iar eu sunt liber(ă) să creez ceea ce are însemnătate pentru mine.

            Pot elibera trecutul și pot ierta pe toată lumea. Mă eliberez pe mine însumi(însămi) și pe toată lumea din viața mea de rănile trecute. Toți suntem liberi să înaintăm spre noi și glorioase experiențe.

 Trecutul s-a dus. Aceasta este o nouă zi, una pe care n-am mai trăit-o niciodată. Mă aflu în prezent și mă bucur de fiecare clipă.

 Sunt  dispus(ă) să iert.Mă eliberez de trecut, iertându-mă pe mine și iertându-i pe ceilalți. Iertarea este răspunsul la aproape toate problemele. Iertarea este un dar pentru mine. Iert și mă eliberez.

            Nu există vină. Mă eliberez de nevoia de a învinovăți pe cineva, inclusiv pe mine însumi(însămi).

            Toți facem tot ce putem mai bine cu înțelegerea, cunoștințele și conștiința pe care le avem.

 Văd cu claritate. Sunt gata să iert. Aduc viziunii mele iubire și privesc cu compasiune și înțelegere. Înțelegerea mea clară e reflectată în lumea mea exterioară.

            Puterea se află în momentul prezent. Trecutul s-a dus și nu are nici o putere asupra mea. Pot începe să fiu liber(ă) în acest moment. Gândurile de astăzi îmi creează viitorul. Sunt la conducere. Îmi recapăt acum puterea. Sunt în siguranță și sunt liber(ă).

 Aleg echilibrul, armonia, și pacea, și le exprim în viața mea.

  

Iertarea, marea putere vindecătoare.

Poate că nu-ți dai seama că sufletul tău are nevoie de vindecare.Cine știe? Poate că nici nu are, deși sinceră să fiu nu știu să existe vreun om al cărui suflet nu are nevoie de vindecare. Chiar și în acest caz, îi poți vindeca pe cei din jur. Aceasta e marea ta menire, pentru care te-ai născut pe pământ. Cu toții ne-am născut în această lume pentru a ne vindeca unii pe alții de gândurile noastre greșite, de conceptele limitate și penibile care ne trezesc teamă și care ne împiedică să fim cei care suntem cu adevărat.Din fericire, Dumnezeu ne-a înzestrat pe toți cu câteva instrumente extraordinare pentru a ne vindeca, iar unul dintre cele mai minunate este iertarea.

Iertarea este capabilă să genereze una dintre cele mai profunde transformări pe care ne-o putem imagina în viața noastră,dar și în viețile celor din jur.

             Ea poate schimba totul, aproape instantaneu, ea poate aduce bucuria acolo unde domnește durerea, pacea acolo unde domnește conflictul si fericirea acolo unde domnește mânia. Mai mult decât atât, ea ne poate ajuta să ne regăsim pe noi înșine. Am convingerea profundă că dacă predau altor oameni o anumită lecție, eu sunt prima care am de învățat de pe urma ei, iar iertarea mi se pare cea mai importantă lecție pe care o putem învăța. Sunt conștientă de suferința pe care mi-o provoc singură mie însămi dar și altor oameni prin criticile mele,și refuzul de a ierta.

             Iertarea  nu este un proces care se poate încheia vreodată în viață ci el reprezintă un proces în continuă desfășurare. Iertarea este un proces care nu se termină niciodată.

 În timp ce mergeam cu fetița mea la grădiniță, de o pare și de altă a drumului am remarcat sticle de plastic și pungi. Văzând atâta nesimțire, m-am enervat imediat, devenind extrem de critică la adresa celor care le-au aruncat. Am simțit cum mă ambalez din ce în ce mai tare. Trecând pe lângă gunoaie, m-am îndepărtat de ele. În tot acest timp, mi-am construit mental un întreg scenariu despre persoanele care au făcut acest gest lipsit de bun simț. În acest moment, o voce interioară m-a oprit și mi-a spus:€”œHei, așteaptă puțin! În loc să emiți  astfel de judecăți critice, mai bine te-ai întoarce și ai ridica gunoaiele.” Cel mai bun lucru pe care îl puteam face era să corectez greșeala făcută de altcineva, decât să îmi pierd toată ziua nervoasă și critică la adresă unor  persoane.

 În continuare am avut un mic moment de ezitare, dar în sfârșit m-am decis. M-am întors și am strâns gunoiul. Instantaneu, sentimentul de disconfort interior provocat de acele gânduri critice și dure a dispărut. Simplul proces de a-i ierta pe  cei care au  aruncat gunoiul  m-a eliberat de anumite sentimente profunde pe care le aveam în subconștient referitoare la propriul meu comportament din trecut.

Mi-am adus aminte de cât de terapeutic poate fi gestul iertării și cât de mult ne poate elibera aceasta de propril nostru trecut, ajutându-ne să trăim fericiți în prezent.În viața de zi cu zi, noi credem că iertarea nu este altceva decât acceptarea scuzelor unei alte persoane. De multe ori, noi acceptăm din politețe aceste scuze, fără a ierta cu adevărat persoana în cauza. Unul din lucrurile pe care trebuie să le înțelegem gel mai greu este acela că lipsa iertării ne ține atașați de incidentele care s-au întâmplat în trecut în viața noastră. Ori de câte ori ne întristăm din cauza unei suferințe din trecut, noi ne condamnăm singuri la durere. Iertarea ne eliberează de multe lucruri, de atât de multe conflicte interioare. Ea ne ajută să punem capăt reciclării la infinit a mâniei și a vinovăției.

 Iertarea este marele vindecător care ne permite să ne simțim conectați și uniți unii cu ceilalți, și implicit cu întreaga viață.